Bună ziua, domnule Griffin,

Sunt sigur că aţi auzit de filmul mult apreciat care circula pe internet, Zeitgeist. Avea trei părţi separate, despre Creştinism care este văzut ca înşelătorie, despre Rezerva Federală văzută ca o conspiraţie şi ca un lucru rău şi despre implicarea guvernului în cazul 9/11. Continuarea, Zeitgeist Addendum, numai ce a apărut şi pare foarte periculoasă. Filmul îşi aruncă în faţă o propagandă de opoziţie controlată/ soluţii false mai mult decât orice am vazut până acum.

Filmul începe cu motivul pentru care Rezerva Federală reprezintă un lucru rău. Pare să se concretizeze în nelinişti serioase despre care mişcarea de libertate/susţinătorii lui Ron Paul şi-au facut griji. Dar soluţia pe care acesta o prezintă este cu adevărat rea şi deja îndrumă o grămadă de oameni să o ia într-o direcţie greşită. Continuă zicând că banii sunt răi şi că sunt cauza fiecărei probleme din lume. Dacă am desfiinţa toţi banii şi toate proprietăţile private, totul ar fi minunat. Toate resursele ar trebui să aparţină în mod colectiv tuturor oamenilor din lume. O administrare inteligentă a resurselor şi a tehnologiei ar permite tuturor să fie liberi. Lumea s-ar transforma într-un fel de utopie. Infracţiunile ar dispărea şi la fel şi lăcomia şi corupţia. Lumea ar trebui să fie o singură comunitate. Specifică anume chiar şi faptul că a vota pentru candidaţii care luptă pentru libertate precum Ron Paul este un lucru greşit. Cred că ar trebui să renunţăm la orice speranţă şi să-i lăsăm pe politicienii proşti să facă ce vor cu noi.

Este plin de nonsensuri, presupuneri îndrăzneţe şi propagandă socialistă nebună. Introduce de asemenea şi mai multe informaţii despre cum religia este rea. Sunt convins că acest lucru a fost făcut anume pentru a opri mişcarea de libertate de a dobândi ceva. Adaugă adevăruri în care credem doar atât cât este necesar pentru a induce oamenii în eroare ca să urmeze calea greşită.

Cred că afirmaţiile despre ce este în neregulă cu acest film venind din partea unor organizaţii ce luptă pentru libertate precum Freedom Force International ar face mult bine şi ar împiedica unii oameni să o apuce în direcţia greşită. Unii oameni ar putea crede că cea mai bună idee este ca pur şi simplu să îl ignore şi astfel va dispărea. Dar se pare că este incredibil de cunoscut on-line şi continuă să câştige susţinere. Chiar şi cel mai cunoscut site al lui Ron Paul a postat filmul. Şi cea mai cunoscută pagină de mesaje a lui Ron Paul are trei titluri principale cu sute de postări vorbind despre asta.

Jonathan, 6 octombrie, 2008

Răspuns de la E.G.:

Jonathan, nu-mi place să critic nimic din ce ajută la răspândirea adevărului despre Rezerva Federală şi 9/11, dar trebuie să îţi dau dreptate în legătură cu ce ai spus despre acest film. L-am văzut acum două seri şi am fost profund tulburat de mesajul transmis. La început m-am gândit că cel mai bine ar fi ca subiectul prezentat să fie lăsat să se epuizeze în speranţa că cei mai mulţi telespectatori îl vor considera o prostie. Totuşi valoarea producţiei este ridicată, efectele şi sunetul sunt convingătoare şi există destul adevăr introdus la început pentru a capta atenţia şi probabil încrederea multora în cadrul mişcării de libertate. Acestea sunt comentariile mele asupra unor probleme care mă îngrijorează:

1. Informaţiile despre Rezerva Federală sunt, în cea mai mare parte, direct la ţintă. Cu toate acestea, aproape că am căzut de pe scaun când am auzit repetându-se argumentul acela expirat şi prostesc despre Rezerva Federală care nu produce destui bani pentru a acoperi costurile dobânzii pe datorie; şi astfel lumea trebuie să aibă mereu datorii. Mi-am dat seama imediat că scriitorul nu citise Creatura din Insula Jekyll, iar dacă a făcut-o a uitat analiza mea despre acest mit comun. Pentru aceia care sunt interesaţi de acest subiect se găseşte la paginile 191-192 din Creatura.

2. Următorul şoc a venit când filmul a început să preamărească bancnotele din timpul Războiului Civil numindu-le fără datorii. De fapt, aceste bancnote nu erau în concordanţă cu Constituţia Statelor Unite şi, deşi nu erau bani autorizaţi emişi de bănci, erau bani autorizaţi emişi de guvern. Era mai bine decât să plăteşti dobândă pe nimic bancherilor, dar au îndepărtat totuşi puterea de cumpărare a banilor americani prin inflaţie masivă. Nu putem spune nici că sunt fără datorii pentru că reprezentau datorii pe umerii guvernului, ceea ce înseamnă, desigur, pe umerii contribuabililor. Niciodată nu încetează să mă uimească cum oamenii cred că soluţia banilor produşi din nimic de aceşti bancheri mari şi răi este să ai bani produşi din nimic de aceşti politicieni drăguţi şi de încredere. Totuşi, asta este soluţia pe care o susţine acest program.

3. Există o mare parte în care John Perkins, autorul cărţii Am fost un ucigaş plătit al economiei, ne povesteşte cum propagandiştii din Statele Unite au manipulat opinia publică pentru a sprijini acţiuni militare împotriva câtorva ţări din America Latină. Apoi Perkins spune că aceşti propagandişti i-au speriat pe americani spunându-le că liderii acestor ţări erau marxişti aliniaţi cu sovieticii. Acesta, desigur, este un adevăr spus pe jumătate care este la fel de periculos ca o minciună. Este adevărat ce a spus despre propagandişti şi strategia lor de a speria publicul prin sprijinirea de intervenţii militare în acele ţări, dar este fals să-i înfăţişezi pe acei dictatori ca pe nişte mari binefăcători cărora nu le păsa decât de bunăstarea poporului lor. Asta este o absurditate. Erau aliniaţi cu Uniunea Sovietică şi făceau parte din strategia marxist-leninistă de a domina America Latină; o strategie care continuă până în zilele noastre.

Erau multe lucruri de neplăcut de ambele părţi ale acelei lupte, dar istoricii obiectivi nu i-ar fi descris niciodată pe locuitorii Rodeziei (mulţimea CFR din Statele Unite) ca pe băieţii cei răi, ci ar fi descris marionetele sovietice ca fiind băieţii buni. În cartea sa Perkins arată aceeaşi opinie. Expune tacticile revoltătoare ale corporaţiilor internaţionale, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, dar niciodată nu menţionează vreun dicator de stânga precum Fidel Castro sau Hugo Chavez fără să-i ridice în slăvi. Perkins este un colectivist aliniat cu cei de stânga şi care influenţează foarte mult felul în care el îşi spune povestea. Cu toate acestea, producătorii filmului nu menţionează predilecţiile lui şi îi acordă exagerat de mult timp pentru a-şi prezenta ideile viciate fără să fie combătut.

4. Poate cea mai mare insultă adusă inteligenţei noastre este tema principală a programului. Anume că astăzi profiturile sunt rădăcina tuturor problemelor noastre. Aceasta fiind situaţia trebuie să schimbăm omenirea să respingă profitul şi trebuie să lucrăm împreună pe alte baze. Nu este niciodată prea clar care este această bază, dar, oricare ar fi ea, va fi administrată şi condusă de un grup de elită, cel puţin la început. Am fost uluit de faptul că ăsta este marxism pur. Marx avea teoria că oamenii trebuie reeducaţi (în tabere de muncă dacă este nevoie) pentru a-şi curăţa mintea de motivul profitului. El şi discipolii săi, precum Lenin, Stalin şi Khruschev, au spus că, în cele din urmă, caracterul omului va fi curăţat de lăcomie, iar apoi statul se va veşteji fiindcă nimeni nu va mai avea nevoie de el. Cum să nu? Am văzut asta în Uniunea Sovietică şi China, nu-i aşa? Totuşi, ceea ce ne oferă acest program este tocmai această absurditate marxistă. Este vorba de comunism fără însă a i se pronunţa numele.

Motivul profitului nu este nici bun nici rău. Poate fi folosit oricum în funcţie de factorii sociali şi politici. Dorinţa de profit este pur şi simplu dorinţa de a fi compensaţi pentru munca noastră, creativitatea noastră, cunoştiinţele noastre şi chiar şi pentru riscurile asumate. Fără profit s-ar realiza foarte puţine în lume – nici chiar dacă toată lumea ar sta câţiva ani în tabere de muncă pentru a fi reeducaţi. Este o parte de bază a naturii umane şi este cauza principală a progresului uman după cum ne descrie Henry Grady Weaver în cartea sa prin acelaşi titlu. De-a lungul istoriei, ori de câte ori omul trăia într-un sistem care să-i permită să fie răsplătit pentru munca sa, a fost o mare productivitate şi abundenţă. În opoziţie cu acest lucru, când inginerii sociali preluau controlul asupra statului şi nu le permiteu oamenilor să-şi primească fructele muncii lor, productivitatea cădea şi norma era reprezentată de lipsă.

Motivul profitului funcţionează diferit în sisteme politice diferite. Într-un sistem liber unde guvernul nu intervine în economia de piaţă, motivul profitului se va manifesta întotdeauna ca şi competiţie, fiecare persoană sau fiecare companie încercând să distribuie produse de mai bună calitate şi servicii la preţuri mai scăzute. Aşa era la începuturile Americii şi acest lucru a dus la cea mai mare abundenţă şi revărsare a productivităţii din toate timpurile în întreaga lume. Totuşi, într-un sistem colectivist unde guvernul controlează fiecare aspect imaginabil al economiei şi al activităţii comerciale (sistemul care există acum în America), motivul profitului se manifestă întotdeauna ca o căutare a influenţei politice şi a legilor pentru a favoriza un grup în faţa altuia. Efectul este de a elimina competiţia din economia de piaţă. Sub colectivism, succesul este dobândit nu prin crearea de produse mai bune şi de servicii la preţuri mai mici, ci prin controlul asupra legislatorilor şi a agenţiilor guvernamentale. Este un sistem al jafului legal după cum l-a numit Frederic Bastiat în tratatul său celebru, Legea. Din păcate este sistemul care astăzi domină cea mai mare parte a lumii.

Zeitgeist Addendum ignoră această realitate. La un moment dat naratorul spune chiar că cel mai mare rău din lume în ziua de azi este „sistemul de întreprinderi libere.” Este o afirmaţie incredibilă mai ales că sistemul de întreprinderi libere este mort de câteva decenii. Mai există numai cu numele. Întreaga lume este acum sub influenţa monopolurilor şi cartelurilor non-competitive care au înlocuit parteneriatele cu guvernele. Toate relele la care face referire acest program sunt rezultatul nu al sistemului de întreprinderi libere, ci al abandonării întreprinderilor libere şi al adoptării colectivismului. Acest program creează un baubau mitologic şi apoi susţine mai mult chiar lucrul care ne-a adus în mizeria în care ne aflăm astăzi.

Duşmanul omenirii nu este profitul. Este un sistem politic de guvern. Totuşi, acest program susţine pe unii din cei mai notabili colectivişti de guvern de pe planetă. Marxist-leniniştii pot să fie duşmanii colectiviştilor în Washington D.C., dar sunt colectivişti pentru că vor. Modelul comunist nu e mai bun decât modelul nazist.

Ar mai fi multe de spus despre alte subiecte prezentate în acest program despre tehnologie care se presupune că ar fi salvarea noastră, despre o lume viitoare în care nimeni nu trebuie să muncească şi despre stăpânirea în comun a pământului, a oceanelor, a resurselor naturale, etc., dar, în cea mai mare parte acestea sunt nişte chestiuni secundare ce le înlocuiesc pe cele deja discutate aşa că îmi voi lipsi cititorii de vorbărie în plus.

Pe scurt, acest program NU oferă un leac. Oferă o supradoză chiar din boală.

Ed Griffin, 9 octombrie, 2008.